Nicolae Dică

Înainte de transferul din 2004 la gruparea din Ghencea, Dică a evoluat pentru Dacia Pitești în perioada 1998–2000 și FC Argeș Pitești în sezoanele 2000–2004. Steaua a plătit suma de 250.000 Euro pentru achiziționarea sa.

Debutul lui Dică în Divizia A a avut loc pe 12 august 2000 într-o victorie a echipei FC Argeș Pitești împotriva lui Gaz Metan Mediaș cu scorul de 2–1. Șase ani mai târziu, pe 22 decembrie 2006, ziarul Gazeta Sporturilor îi acordă distincția pentru Jucătorul român al anului 2006, Dică devansându-i astfel pe Adrian Mutu și Cristian Chivu.

Una dintre cele mai memorabile evoluții ale lui Dică a avut loc în cadrul partidei de debut a grupelor sezonului 2006-2007 de Liga Campionilor împotriva clubului ucrainean Dinamo Kiev, meci în care piteșteanul a marcat de două ori, prima oară din lovitură liberă, iar mai apoi lobându-l pe Alexandr Șovkovski. Avea să încheie sezonul european cu 4 reușite și o pasă de gol în 6 meciuri jucate, într-o grupă în care, pe lângă ucraineni, Steaua a întâlnit și alte două echipe mari, Real Madrid și Olympique Lyon.

Accidentarea din minutul 30 în cadrul meciului amical disputat împotriva echipei de tineret a Sienei pe 17 ianuarie 2007 a fost prima suferită de când piteșteanul evolua în tricoul roșu-albastru. Pe 22 ianuarie a fost supus unei intervenții chirurgicale la genunchiul drept, în urma căreia i-a fost reconstruit ligamentul încrucișat anterior. Perioada dificilă avea să se agraveze odată cu decesul tatălui său în luna martie din cauza cancerului.

Revenirea s-a produs cinci luni mai târziu, chiar de ziua sa, în meciul disputat pe teren propriu împotriva echipei Ceahlăul Piatra Neamț, contând pentru etapa a XXXI-a a Ligii I, acesta fiind primul său joc oficial în 2007. În minutul 69, la scorul de 2-0 pentru Steaua, Dică a fost trimis la încălzire, momentul fiind salutat cu urale de suporterii steliști. Introdus pe teren în minutul 83, piteșteanul a preluat banderola de căpitan de la Sorin Paraschiv[1].

Forma bună aduce interesul portughezilor de la Benfica Lisabona pentru serviciile mijlocașului român, interes devenit evident odată cu participarea în tribune a tehnicianului Jose Antonio Camacho la amicalul disputat de naționala de fotbal a României împotriva Turciei în care Dică a marcat. Deși suma vehiculată a fost de 5 milioane Euro, transferul nu s-a materializat.

Pe 30 august Dică a declarat că fără sprijinul soției și a copilului său nu ar fi reușit să depășească „cea mai neagră perioadă a vieții”[2].

În iunie 2008, după Campionatul European din Austria și Elveția, Dică s-a transferat de la Steaua la echipa de club Calcio Catania din prima ligă italiană.[3]

În vara anului 2009, a fost împrumutat la echipa greacă Iraklis Salonic, al cărei antrenor era Oleg Protasov.

Din ianuarie 2010 a evoluat la CFR Cluj, tot sub formă de împrumut de la Catania, cu drept de cumpărare în vara anului 2010. Clujenii nu și-au exercitat acest drept, iar în iulie 2010 a revenit la gruparea italiană. Nici aici nu a rămas, fiind împrumutat în Turcia, la Manisaspor.

Adrian Iencsi

Adrian Iencsi s-a născut pe 15 martie, 1975 la Piatra Neamț. A început să practice fotbalul la centrul de copii și juniori ai clubului din localitate. Îsi face debutul în Divizia A la data de 16 martie 1994, în meciul dintre Inter Sibiu și FC Ceahlăul. Joacă doi ani pentru FC Ceahlăul după care este împrumutat la Cetatea Tg. Neamț pentru un sezon. După revenirea la echipa din orașul natal, evoluțiile sale au fost foarte bune, atrăgând atenția cluburilor puternice din București.

În sezonul 1996-1997 se transferă la Rapid București, echipă la care va juca pentru 7 sezoane, timp în care va ajunge căpitan și în care este convocat la echipa națională de fotbal a României. Devine de două ori campion și câștigă două cupe la Rapid, iar în 2004 este cumpărat de Spartak Moscova.

Revine în campionatul intern la începutul anului 2007, după ce a fost refuzat de echipa engleză Leeds United, alegând să semneze un contract cu fosta sa echipă - Ceahlăul Piatra Neamț.

În sezonul 2007-2008 a evoluat la echipa cipriotă Apollon Limasol, după care s-a transferat în Austria, la echipa Kapfenberger SV.[1]

Din returul sezonului 2008-2009 a devenit jucător-antrenor secund la Rapid București, poziție pe care a ocupat-o până în vara anului 2010.

Ionel Dănciulescu

Ionel Daniel Dănciulescu (n. 6 decembrie 1976, Slatina, Olt, România) este un jucător român de fotbal legitimat la FC Dinamo București. El a înscris în total 188 de goluri, aflându-se pe poziția a 4-a în clasamentul golgheterilor din toate timpurile în Liga I.

Considerat unul dintre cei mai valoroși atacanți din istoria Ligii I, Dănciulescu și-a început cariera de jucător profesionist la Electroputere Craiova, pentru care a jucat în perioada 1993 - 1995, marcând 8 goluri în 31 de meciuri. În 1995, Dinamo București l-a transferat, jucând la echipa din Șoseaua din Ștefan cel Mare vreme de doi ani, până în 1997, când a fost adus la Altay Izmir, Turcia.

În Turcia a rezistat doar jumătate de sezon, revenind în țară la Steaua București, marea rivală a lui Dinamo. A marcat 53 de goluri în 129 de meciuri pentru "roș-albaștrii" , reușind să câștige și de două ori campionatul României (1997-1998;200-2001).

În 2002 a revenit la Dinamo, dar din cauza performanțelor realizate la Steaua, a fost contestat vehement de fanii "câinilor". În ciuda acestui lucru a devenit, odată cu trecerea timpului, unul dintre cei mai valoroși și importanti jucători de la Dinamo. A câștigat trei campionate și două Cupe ale României cu alb-roșii, devenind unul dintre cei mai iubiți jucatori ai dinamoviștilor. În iunie 2009, a revenit și la naționala României, odată cu venirea lui Răzvan Lucescu ca selecționer. A jucat în meciul cu Lituania, câștigat de naționala României cu scorul de 1-0 în deplasare.

La 31 august 2009 a părăsit echipa Dinamo București și a semnat un contract pentru un sezon cu posibilitate de prelungire, cu echipa spaniolă din Segunda Division, Hércules Alicante. În iulie 2010, după ce i-a fost reziliat contractul cu formația spaniolă Hercules Alicante, a revenit la Dinamo București.

Andrei Cristea

Andrei Cristea (n. 10 mai 1984, Bacău) este un fotbalist român, care în prezent joacă pentru Dinamo București. A fost golgheterul sezonului 2009-2010 al Ligii I cu 16 goluri. Este un atacant cunoscut pentru ritmul său.

Cristea a început fotbalul în orașul său de origine și a debutat în Divizia A în 2001, pentru clubul local FCM Bacău. S-a transferat la Steaua în 2004 la prețul de peste un milion de dolari. Cu toate acestea, Cristea nu a reușit să câștige un loc în prima echipă, în ciuda reușitei a două goluri în Cupa UEFA, sezonul 2004-2005, împotriva Valenciei. În 2006 a fost transferat la FC Timișoara.

După ce nu a impresionat la Timișoara, a fost împrumutat la FC Politehnica Iași pentru cea de-a doua parte a sezonului 2007-08, unde a contribuit la salvarea de la retrogradare a echipei.

Cristea a jucat de opt ori pentru echipa națională de fotbal a României.

Gheorghe Bucur

Gheorghe Bucur (cunoscut mai mult sub numele de Gigel Bucur) (n. 8 aprilie 1980, București) este un jucător român de fotbal, care în prezent joacă pe postul de atacant la clubul Kuban Krasnodar.

Este un jucător mic de statură, dar are avantajul vitezei. Și-a început cariera la Sportul Studențesc pentru care a jucat 169 de meciuri și a marcat 76 de goluri, ajungând și golgheter al Ligii 1. În sezonul 2004/2005 a terminat la egalitate cu Claudiu Niculescu în cursa pentru titlul de golgheter al Ligii 1. Iar în sezonul 2008-2009 a ieșit din nou golgheter al Ligii 1, de această dată în tricoul lui FC Timișoara.

A jucat 18 meciuri și a marcat 4 goluri pentru echipa națională de fotbal a României.

Nicolae Kovács

Nicolae Kovács, născut Miklos Kovács, (n. 23 decembrie 1911, Ekés, azi Plugova, Caraş-Severin - d. 7 iulie 1977, Timişoara) a fost un fotbalist român de etnie maghiară, fratele lui Pisti Kovács. A evoluat pentru Echipa naţională de fotbal a României la Campionatele Mondiale de Fotbal din 1930 (Uruguay), 1934 (Italia) şi 1938 (Franţa) şi pentru echipa naţională de fotbal a Ungariei în anul 1941.

În presa sportivă din România a fost numit şi Kovács I.

Dacian Varga

Dacian Șerban Varga (n. 15 octombrie 1984 în Petroșani, Hunedoara) este un jucător de fotbal care evoluează la echipa Sportul Studențesc. Este fiul lui Ioan Varga, un fost jucător al celor de la Dinamo București.

În februarie 2010 a făcut parte dintr-un transfer controversat, alături de Tiberiu Bălan, cei doi fiind împrumutați de Sportul Studențesc la Rapid III București, echipa satelit a lui Rapid București care evolua în Liga a IV-a. Înțelegerea a fost făcută astfel deoarece echipa întâi a clubului Rapid, care evolua în Liga I, nu mai putea face transferuri, perioada de „mercato” fiind încheiată. Dar cei doi nu aveau drept de joc decât la Liga a IV-a, astfel că primul (și singurul) meci în care Varga și Bălan au fost folosiți la Rapid a fost pierdut la „masa verde” în fața echipei FC Timișoara[1].